A. Puterea asupra unui duh necurat (4:31-37)
Pierderea Nazaretuiui a constituit câştigul Capernaumului. Locuitorii acestui oraş au recunoscut că învăţătura Lui era autorizată. Cuvintele Lui erau convingătoare şi aveau un efect covârşitor. Versetele 31-41 descriu o zi obişnuită de sabat în viaţa Domnului. Ele ni-L descoperă pe învăţătorul ca Stăpân asupra demonilor şi a bolii. Mai întâi, El S-a dus la sinagogă, unde a întâlnit un om stăpânit de un duh necurat, de demon. Adjectivul „necurat" este folosit adesea pentru a descrie duhurile necurate. Înseamnă că duhurile însele sunt necurate şi că provoacă necurăţie în viaţa victimelor lor. Realitatea posesiunii demonice e foarte evidentă din pasajul acesta. Mai întâi, s-a auzit un strigăt de groază: „Lasă-ne în pace!" Apoi duhul a demonstrat că ştie foarte bine cine este Isus, că El este Sfântul lui Dumnezeu, care va nimici în cele din urmă oştirile Satanei.