Botezul lui Cristos avea să fie cu Duhul Sfânt şi cu foc. Lucrarea Lui avea să aibă două aspecte principale. Mai întâi, El avea să boteze credincioşii cu Duhul Sfânt - promisiune a ceea ce avea să aibă loc în ziua Rusaliilor, când credincioşii au fost botezaţi în trupul lui Cristos. Dar, în al doilea rând, El avea să boteze cu foc.
Din versetul 17, reiese clar că botezul cu foc este un botez al judecăţii. Acolo Domnul este înfăţişat ca un vânturător de cereale. Pe măsură ce vântură El grâul, pleava este aruncată la o parte. Apoi este adunată şi arsă.
Când Ioan s-a referit la o mulţime pestriţă - în care se aflau şi credincioşi, şi necredincioşi - el s-a referit şi la botezul Duhului, şi la botezul focului (Matei 3:11 şi versetul de faţă). Când s-a referit însă numai la credincioşi (vezi Marcu 1:5), el a omis botezul cu foc (Marcu 1:8). Nici un credincios adevărat nu va trece prin botezul focului.