Atunci Isus i-a lăsat pe ucenici şi S-a retras mai în adâncul grădinii, unde S-a rugat singur. În rugăciunea Lui a cerut ca, dacă Tatăl voia, să treacă de la El acest pahar. Totuşi, Domnul dorea ca voia lui Dumnezeu să se facă, nu a Sa. După cât înţelegem noi, această rugăciune a însemnat: „Dacă există orice altă cale prin care păcătoşii să poată fi salvaţi fără ca Eu să merg la Cruce, descoperă-Mi această cale acum." Dar cerurile au tăcut, pentru că nu era altă cale.
Noi nu credem că suferinţele lui Cristos din grădină au făcut parte din lucrarea Sa ispăşitoare. Lucrarea de ispăşire a fost realizată în cele trei ore de întuneric de pe cruce. Dar Ghetsimane a fost o anticipare a Calvarului. Acolo însuşi gândul contactului cu păcatele noastre I-a provocat Domnului Isus suferinţele cele mai acute.