Pe când meditau ucenicii la toate acestea, s-au întrebat cine mai poate fi atunci mântuit. Pentru ei, bogăţiile fuseseră întotdeauna un semn al binecuvântării lui Dumnezeu (Deuteronom 28:1-8). Dacă evreii bogaţi nu pot fi mântuiţi, atunci cine poate fi mântuit? Domnul a răspuns că Dumnezeu poate face ceea ce omului îi este cu neputinţă să facă. Cu alte cuvinte, Dumnezeu poate lua un materialist necruţător, rapace şi egoist, îl poate lecui de dragostea lui de aur, înlocuind-o cu dragoste pentru Domnul. Or, acesta este un miracol al harului divin.

Din nou, întregul fragment ridica probleme tulburătoare pentru copilul lui Dumnezeu. Slujitorul nu este mai presus de Stăpânul lui. Domnul Isus Şi-a părăsit bogăţiile Sale cereşti, pentru a ne salva sufletele noastre vinovate. Nu se cade ca noi să fim bogaţi, într-o lume în care El a fost sărac. Valoarea inestimabilă a sufletelor, iminenţa revenirii Iui Cristos şi dragostea lui Cristos care ne constrânge - sunt tot atâtea motive care ar trebui să ne determine să investim orice valoare materială de care dispunem în lucrarea Domnului.