I. Isus şi copilaşii
Incidentul acesta ranforsează principiul potrivit căruia este nevoie de smerenie de copil, pentru a putea intra în împărăţia lui Dumnezeu. Mamele se îmbulzeau în jurul Domnului Isus, aducându-şi copiii pentru ca aceştia să fie binecuvântaţi de El. Ucenicii Lui au fost agasaţi de această monopolizare a timpului Mântuitorului. Dar Isus i-a mustrat. Apoi, cu multă tandreţe, i-a chemat pe copilaşi la El, zicând: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca ei!" Versetul 16 răspunde la întrebarea „Ce se întâmplă cu copiii când aceştia mor?" Răspunsul este că ei merg în cer. Domnul afirmă limpede: „a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu."
Copiii pot fi mântuiţi la o vârstă foarte fragedă, care poate varia de la copil la copil. Faptul rămâne însă că oricărui copil, indiferent de vârsta, care doreşte să vină la Isus trebuie să i se permită să facă acest lucru şi să fie încurajat în credinţa sa.
Copilaşii nu trebuie să ajungă la maturitate, înainte de a putea fi mântuiţi; în schimb, adulţii trebuie să posede credinţa simplă şi smerenia unui copilaş, pentru a putea intra în împărăţia lui Dumnezeu.