În exterior, fariseii păreau pioşi şi spirituali. Ei se considerau neprihăniţi în ochii oamenilor. Dar dincolo de înfăţişarea lor înşelătoare, Dumnezeu vedea lăcomia inimilor lor. El nu Se lăsa înşelat de prefăcătoria lor. Stilul de viaţă manifestat de ei şi aprobat de alţii (Psalm 49:18) era o urâciune înaintea lui Dumnezeu. Ei se considerau încununaţi de succes pentru măiestria cu care reuşeau să îmbine practicarea religiei, ca ocupaţie, cu bunăstarea financiară. Dar în ce-L privea pe Dumnezeu, ei erau nişte adulteri spirituali. Ei spuneau cu gura că-L iubesc pe Dumnezeu, dar în realitate mamona era zeul lor.