Q. Parabola scuzelor (14:15-24)
Unul dintre musafirii care stăteau întinşi la masă împreună cu Isus a remarcat ce minunat va fi să participe la binecuvântările împărăţiei lui Dumnezeu. Poate că era impresionat de principiile de conduită pe care tocmai le expusese Domnul Isus ori poate că era o remarcă de ordin general, pe care a făcut-o fără să se gândească prea mult. Oricum, Domnul a răspuns că oricât de minunat ar fi să mănânci pâine în împărăţia lui Dumnezeu, e trist că mulţi dintre cei ce sunt invitaţi invocă tot felul de scuze nefondate pentru a nu onora invitaţia. Domnul Isus L-a înfăţişat pe Dumnezeu în postura unui anumit om care a dat o cină mare şi a invitat mulţi oaspeţi. Când masa a fost gata, l-a rugat pe servitorul lui să-i anunţe pe invitaţi că totul e gata. Asta ne aminteşte de măreţul adevăr potrivit căruia Domnul Isus a terminat, a isprăvit lucrarea de răscumpărare de pe Calvar şi chemarea evangheliei este adresată oamenilor de pe temeiul acestei lucrări încheiate. Un om care fusese invitat s-a scuzat, spunând că a cumpărat un ogor şi că trebuie să se ducă să-l vadă. Normal, ar fi trebuit s-o facă înainte de a-l fi cumpărat. Dar chiar şi aşa, el aşeza dragostea pentru lucruri materiale mai presus de calda invitaţie ce i se adresase.