Fruntaşul sinagogii le-a spus, indignat, oamenilor să vină să fie vindecaţi în primele şase zile ale săptămânii, dar nu şi în a şaptea. El era ceea ce s-ar putea numi „un religionar de profesie", pe care nu-l interesa în realitate problemele de care sufereau oamenii. Chiar dacă oamenii ar fi venit în primele şase zile ale săptămânii, el nu i-ar fi putut ajuta. El se preocupa cu minuţiozitate de toate amănuntele de ordin tehnic din lege, dar inima lui era lipsită de dragoste sau milă. Dacă el ar fi suferit timp de optsprezece ani de acea curbare a coloanei vertebrale, nu ar mai fi avut importanţă în care zi ar fi fost vindecat!