Domnul Şi-a dat seama cât de lacomi şi egoişti erau aceşti farisei şi astfel i-a spus gazdei Lui mai întâi să dea milostenie din ce avea. Dacă trecea cu bine testul iubirii pentru alţii, atunci toate lucrurile erau curate pentru el. Iată comentariul lui H. A. Ironside:
Când dragostea lui Dumnezeu umple inima cuiva în aşa măsura încât acel om va fi preocupat de nevoile altora, abia atunci vor avea aceste reguli exterioare o valoare reală. Cel care adună însă în permanenţă numai pentru el, fiind total nepăsător faţă de cei săraci şi nevoiaşi din jurul lui, dovedeşte prin asta că dragostea lui Dumnezeu nu locuieşte în el.
Un autor anonim rezumă în felul următor:
Lucrurile severe spuse în versetele 39-52 împotriva fariseilor şi experţilor legii au fost rostite la masa de cină din casa unui fariseu (versetul 37). Ceea ce numim adesea „bun simţ" este, din păcate, un substitut al adevărului. Zâmbim, când ar trebui să ne încruntăm. Tăcem, când ar trebui să vorbim. Mai bine să călcăm aşa zisele „bune maniere", decât să călcăm credinţa noastră în Dumnezeu.