În al doilea rând, Domnul le-a amintit criticilor Săi că unii din proprii lor concetăţeni scoteau chiar atunci duhuri rele. Dacă El săvârşea lucrul acesta prin puterea Satanei, atunci urma că şi aceşti concetăţeni ai lor făceau acest lucru cu ajutorul aceleiaşi puteri. Dar iudeii n-ar fi recunoscut nici în ruptul capului una ca asta. Şi totuşi, cum puteau ei să nege justeţea şi forţa argumentării lui Isus? Puterea de a scoate demoni venea ori de la Dumnezeu, ori de la Satan. Ori de la Unul, ori de la altul! Nu de la amândoi! Dacă Isus acţiona prin puterea Satanei, atunci exorciştii iudei depindeau de aceeaşi putere. A-L condamna pe El însemna a se condamna pe ei înşişi!