În continuare El zugrăveşte în culori vii cum stăpâneşte dimineaţa - cum zorii dimineţii mijesc pe ceruri, revărsându-şi lumina binecuvântată în calea lor, demascându-i pe cei răi cărora le place să opereze sub acoperirea întunericului; cum îi scoate lumina la iveală pe aceştia, ca dintr-un ascunziş. Cum pune lumina în evidenţă relieful pământului, ca o pecete imprimată peste lut; cum este scos la iveală veşmântul de culori al peisajului Terei. Cum până şi întunericul, respectiv „lumina" preferată a răufăcătorilor, le este refuzat acestora, dându-se astfel în vileag uneltirile lor. Să spună Iov ce ştie despre adâncimile oceanului - îl provoacă Domnul - despre tărâmul morţii şi despre întinderea pământului.