Iov afirmă că nu şi-a permis să arunce priviri pline de poftă asupra unei tinere (fecioare). El ştie că Dumnezeu vede şi pedepseşte un atare păcat. Dar Iov nu s-a purtat cu vicleşug. Dacă ar fi supus la un examen onest, Dumnezeu S-ar convinge că aşa stau lucrurile. Nu, Iov nu s-a depărtat de la cărarea neprihănirii. Dacă ar fi făcut-o, ar fi meritat să-şi piardă recolta. Nu a poftit nevasta aproapelui. De-ar fi făcut-o, ar merita ca soţia lui să-i fie dată altuia iar averile şi însăşi viaţa lui să fie nimicite.