A. Cuvântarea lui Elihu adresată celor trei prieteni ai lui Iov
În acest punct încetează convorbirile dintre Iov şi cei trei prieteni ai săi. În mod normal, cum am arătat deja, ar fi urmat să ia cuvântul Ţofar, dar din motive neprecizate acesta nu mai vorbeşte.
Un tânăr, pe nume Elihu, fiul Iui Baracheel Buzitul, ascultase dezbaterea încinsă dintre Iov şi cei trei critici ai săi. Mulţi cercetători ai Bibliei văd în el o întruchipare a lui Cristos, Mijlocitorul nostru. Elihu pare a fi puntea de legătură nimerită dintre modul în care analizează prietenii lui Iov situaţia sa şi soluţia pe care o aduce Iehova. Pe scurt, el este un intermediar între oameni şi Dumnezeu, un mediator care pregăteşte intrarea în scenă a Domnului.
În schimb, alţi comentatori nu-l privesc într-o lumină prea favorabilă, considerându-l un tânăr înfumurat şi încrezut!
În orice caz, Elihu (al cărui nume înseamnă Dumnezeul meu este El) s-a aprins de mânie împotriva lui Iov, pentru faptul că acesta s-a îndreptăţit pe el, mai degrabă decât pe Dumnezeu. Nici faţă de cei trei prieteni ai săi nu a avut prea multă îngăduinţă, reproşându-le că nu i-au dat lui Iov răspunsurile potrivite. În versetele următoare el face un rezumat al discuţiilor din cele douăzeci şi nouă de capitole precedente.