Iov este muncit de dureri, cu faţa schimonosită de agonie. A ajuns numai ţărână şi cenuşă, gata să moară. Dumnezeu nu-i răspunde la rugăciuni, ba i se împotriveşte cu cruzime, îl azvârle într-o parte şi-n alta, fiind pe punctul de a-l omorî.