Cuvântul a devenit trup când Isus S-a născut, ca un prunc, în ieslea Betleemului. El existase din totdeauna ca Fiul lui Dumnezeu ce era cu Tatăl în cer, dar acum a ales să vină în lume în trup omenesc.

El a locuit printre noi. Nu a fost doar o scurtă apariţie, care să poată fi greşit înţeleasă sau confundată cu un alt eveniment, ci Dumnezeu realmente a venit pe acest pământ şi a trăit aici, ca Om între oameni. Cuvântul „a trăit" înseamnă de fapt „a cortuit" sau „Şi-a ridicat cortul". Trupul Lui a fost cortul în care a trăit printre oameni treizeci şi trei de ani.

Şi noi am privit slava Lui. În Biblie, termenul „slavă" se referă adesea la lumina strălucitoare care a însoţit întotdeauna prezenţa lui Dumnezeu. Când S-a aflat Domnul Isus aici pe pământ, El Şi-a acoperit slava cu un trup de carne. Dar două sunt modalităţile în care slava Lui a fost totuşi revelată.

Mai întâi, a fost slava Lui morală. Prin asta înţelegem strălucirea vieţii şi caracterului Său. În El n-a fost nici cea mai mică pată sau imperfecţiune. El a fost desăvârşit în toate căile Sale. Toate virtuţile s-au manifestat în viaţa Lui într-un superb echilibru. Apoi a mai fost şi strălucirea vizibilă a slavei Sale, care a avut loc pe Muntele Schimbării la faţă (Matei 17:1,2). Cu acel prilej, Petru, Iacov şi Ioan au văzut faţa Lui strălucind ca soarele iar hainele lui radiind de o extraordinară luminozitate. Acestor trei ucenici li s-a dăruit o avanpremieră a splendorii pe care o va avea Domnul Isus când va reveni pe pământ şi va domni o mie de ani.

Când Ioan a spus: „Noi am privit slava Lui", el s-a referit, mai cu seamă, la slava morală a Domnului Isus. El împreună cu ceilalţi ucenici au privit minunăţia unei vieţi absolut perfecte care a fost trăită pe acest pământ. Dar se poate deduce că Ioan s-a referit aici şi la evenimentul de pe Muntele Schimbării la Faţă. Slava pe care au văzut-o ucenicii le-a arătat că El este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu. Isus este singurul născut din Tatăl, adică Cristos este singurul, unicul Fiu al lui Dumnezeu. Dumnezeu nu a mai avut alt Fiu ca El. Luată în alt sens, afirmaţia înseamnă că toţi credincioşii adevăraţi sunt fii ai lui Dumnezeu. Dar Isus este Fiul lui Dumnezeu prin excelenţă, aparţinând unei clase unice, din care face parte doar El. Ca Fiul lui Dumnezeu, El este egal cu Dumnezeu.

Mântuitorul era plin de har şi adevăr. Fiind pe de o parte, plin de bunătate şi îndurare nemeritate faţă de alţii, El a fost, în acelaşi timp, complet onest şi drept, nescuzând niciodată păcatul şi neîncuviinţând nicicând răul. A fi plin de gingăşie şi amabilitate, fiind, în acelaşi timp, complet drept este un atribut pe care numai Dumnezeu îl poate avea.