Apoi Iacov i-a binecuvântat pe nepoţi, dându-i lui Efraim, care era mai tânăr, dreptul de întâi născut. Iosif a încercat să corecteze acest lucru în favoarea lui Manase, adevăratul întâi născut, dar Iacov a spus că a făcut acest lucru intenţionat. Ce amintiri trebuie să-i fi trecut prin minte în timp ce, prin credinţă, îl binecuvânta pe cel mai tânăr din fiii lui Iosif! Cu mulţi ani în urmă, tatăl lui îl binecuvântase fără să ştie că este el, cel mai tânăr. Acum el îl binecuvânta pe cel mai tânăr, dar în cunoştinţă de cauză, fiindcă era în legătură cu Dumnezeu, care ţine în mână viitorul. Israel a avut credinţa că descendenţii lui se vor întoarce într-o zi în Pământul Făgăduinţei. Iacov i-a dat lui Iosif versantul unui munte pe care l-a capturat de la amoriţi. Poate că asta se referă la zona în care se afla fântâna, cunoscută sub numele de „fântâna lui Iacov" (Ioan 4:5).