Ruben, ca întâi născut, a reprezentat începutul puterii bărbăteşti a tatălui, deţinând locul puterii şi al demnităţii. Dreptul de întâi născut, cu partea dublă pe care o implica, îi aparţinea. Dar el pierduse această întâietate, fiindcă clocotise cu patimă neagră şi păcătuise cu Bilha, concubina tatălui său (35:22).