Când fraţii au plecat spre Canaan, Iosif a poruncit unui slujitor să ascundă cupa lui de argint în sacul lui Beniamin. Nu era numai o cupă din care bea, ci aceea de care se slujea pentru ghicit - probabil o referire la tălmăcirea viselor.
Mai târziu, poporului lui Dumnezeu i s-a interzis - să practice ghicitul - (Deuteronom 18:10-12). Dar chiar şi în vremea aceea este puţin probabil ca Iosif să fi practicat formele egiptene de prezicere a viitorului. Intuiţia lui şi clarviziunea proveneau de la Domnul, dar probabil folosind cupa ca recuzită, el a vrut să confirme în minţile fraţilor săi că el era egiptean. După aceea, când fraţii lui Iosif au fost acuzaţi de furtul cupei, ei au pledat pentru nevinovăţia lor, oferind în mod pripit viaţa oricăruia dintre ei care ar fi fost găsit cu obiectul în sac. Intendentul lui Iosif a fost de acord ca cel găsit vinovat să devină sclavul lui. Când cupa a fost găsită în sacul lui Beniamin, fraţii s-au simţit zdrobiţi şi s-au întors în cetate.