Miracolul vindecării a fost instantaneu, nu treptat. Observaţi că Duhul lui Dumnezeu înmulţeşte cuvintele acţiunii şi mişcării: dintr-o săritură, a fost în picioare şi a început să umble. A intrat cu ei în Templu, umblând, sărind şi lăudând pe Dumnezeu.
Când ne amintim de procesul anevoios prin care un copil mic învaţă să umble, ne dăm seama cât de minunat trebuie să fi fost pentru acest om să umble şi să sară, pentru prima oară în viaţă!
Acest miracol, săvârşit în Numele lui Isus, a fost încă o mărturie pentru poporul Israel că Cel pe care ei L-au răstignit era viu şi dorea să le fie Tămăduitor şi Mântuitor.