În acest punct se ridică inevitabila întrebare: „Dacă Israel s-ar fi pocăit în urma predicii lui Petru, S-ar fi întors Domnul Isus pe pământ?" Oameni luminaţi au avut o diversitate de opinii asupra acestui subiect. Unii insistă că El S-ar fi întors. Alţii spun că promisiunea nu trebuia interpretată în mod literal. Iar alţii atribuie pasajului o turnură profetică, programatică pentru ordinea în are se vor desfăşura evenimentele. Întrebarea este însă pur şi simplu ipotetică, întrucât realitatea este că Israelul nu s-a pocăit şi Domnul Isus nu S-a întors.

Reiese clar din versetul 21 că Dumnezeu a prevăzut că naţiunea Israel îl va respinge pe Cristos şi că va interveni actuala epocă a harului, până la a Doua Sa Venire. Cerul trebuie să-L primească pe Cristos până la vremurile aşezării din nou a tuturor lucrurilor. Acest timp al aşezării din nou a tuturor lucrurilor ne îndreaptă privirile spre viitor, fiind o referire la Mileniu. Ele nu indică o mântuire universală, cum susţin unii, căci o atare învăţătură este străină Bibliei. Mai degrabă, ele ne îndreaptă privirile spre acea perioadă de timp în care creaţia va fi eliberată de robia stricăciunii iar Cristos va domni în neprihănire ca Rege peste tot pământul.

Aceste vremuri de restauraţie (reaşezare a tuturor lucrurilor) fuseseră prezise de profeţii din perioada Vechiului Testament.

Versetul 21 a fost folosit de unii în încercarea de a infirma realitatea Răpirii pretribulaţioniste. Potrivit argumentării acestora, dacă cerurile trebuie să-L primească pe Isus până la începutul Mileniului, înseamnă că El nu poate veni mai înainte, pentru a-Şi duce biserica în cer. Dar răspunsul la această argumentare eronată este că Petru se adresează aici bărbaţilor Israelului (versetul 12). El discută despre relaţiile lui Dumnezeu cu poporul Israel. În ce priveşte naţiunea Israel, Domnul Isus va rămâne în cer până va veni să domnească, la sfârşitul Tribulaţiei (Marii Strâmtorări). Cât priveşte persoanele individuale din rândul poporului Israel care vor crede în El în timpul epocii Bisericii, acestea vor beneficia, alături de credincioşii dintre Neamuri, de Răpirea bisericii, care poate avea loc în orice clipă. De asemenea, la Răpire, Domnul nu părăseşte cerurile, ci noi vom fi ridicaţi, pentru a-L întâmpina în văzduh.