Nefiind evreu, Festus probabil nu fusese în stare să priceapă nimic din pledoaria lui Pavel. Total incapabil de a recunoaşte un om plin de Duhul Sfânt, el l-a acuzat pe Pavel cu neruşinare că este nebun şi că toate acestea se datorează unei doze excesive de erudiţie, de care ar fi fost stăpânit apostolul. Fără urmă de iritare sau enervare, apostolul a negat liniştit această acuzaţie şi a subliniat că cuvintele pe care le rostea sunt cuvintele adevărului şi ale raţiunii. Apoi şi-a exprimat încrederea că regele cunoştea adevărul celor spuse de Pavel. Viaţa şi mărturia lui Pavel nu fuseseră ascunse. Toţi iudeii le cunoşteau, după cum, evident, vestea despre ele va fi ajuns şi la urechile lui Agripa.