Festus a expus apoi din nou istoricul cazului - repetând cererile insistente ale iudeilor ca Pavel să fie dat la moarte, apoi reliefând neputinţa lui Festus de a-l găsi pe apostol vinovat de vreun delict care să merite pedeapsa cu moartea şi sfârşind cu apelul înaintat de Pavel Cezarului. Desigur, dilema cu care era confruntat Festus era următoarea: datorită apelului înaintat de Pavel, era obligat să-l trimită înaintea împăratului Nero, dar în termeni juridici, nu exista nici un temei legal pentru intentarea unui proces. Festus şi-a exprimat speranţa că Agripa îi va veni în ajutor, aici. Căci nu se cădea să trimită un deţinut fără să i se precizeze învinuirile ce i s-au adus. Aceste proceduri au avut mai mult caracterul unei audieri, decât al unui proces propriu-zis. Iudeii nu mai erau de faţă, ca să-l poată acuza pe apostol iar din partea lui Agripa nu se aştepta o decizie cu forţă de lege.