În timpul şederii lui Pavel la Cezareea, un proroc, numit Agab, s-a coborât din Iudeea. Este acelaşi profet care a venit din Ierusalim la Antiohia, prezicând că va urma o perioadă de foamete, care a avut loc în timpul domniei împăratului roman Claudius (Fapte 11:28). Aici, în textul de faţă, Agab a luat cureaua lui Pavel şi şi-a legat mâinile şi picioarele cu ea. Prin acest gest dramatic, urmând pilda predecesorilor săi, profetul a transpus în viaţă mesajul său. Apoi a tălmăcit mesajul acestei lecţii practice. Aşa cum şi-a legat el mâinile şi picioarele, iudeii din Ierusalim îi vor lega lui Pavel mâinile şi picioarele, dându-i în mâna autorităţilor ne-evreieşti. Slujirea lui Pavel în folosul iudeilor (simbolizată prin cureaua sa) avea să conducă la prinderea sa de către aceşti iudei.