Scena se mută acum înapoi la Efes, unde i-am lăsat pe Acuila şi Priscila. În această localitate, a sosit un predicator elocvent, pe nume Apolo, care era foarte tare în Scripturile Vechiului Testament. El era iudeu din naştere, băştinaş din Alexandria, capitala Egiptului de nord. Deşi propovăduirea sa era însoţită de mare putere şi deşi era plin de râvnă, avea însă unele deficienţe la capitolul cunoştinţelor despre credinţa creştină. Se pare că el era bine pregătit cu privire la misiunea lui Ioan Botezătorul şi ştia că Ioan chemase naţiunea Israel la pocăinţă, ca act pregătitor pentru venirea lui Mesia. Dar el nu pare să fi avut cunoştinţă despre botezul creştin sau despre alte chestiuni legate de doctrina creştină. Când Acuila şi Priscila l-au auzit vorbind în sinagogă, şi-au dat seama că are nevoie să primească învăţături suplimentare şi astfel l-au luat deoparte şi i-au explicat calea lui Dumnezeu mai amănunţit. Trebuie subliniat aici meritul acestui predicator elocvent pentru că s-a lăsat învăţat de un făcător de corturi şi de soţia acestuia.