Ucenicii s-au strâns laolaltă într-un cuget. Sintagma aceasta, ce apare de unsprezece ori în cartea Fapte, este una din cheile ce dezleagă secretul binecuvântării. Acolo unde fraţii trăiesc în unitate, Dumnezeu îşi revarsă binecuvântarea - acolo este viaţă îmbelşugată, pe veci (Psalmul 133).

Găsim a doua cheie în cuvintele: stăruiau... în rugăciune. Şi astăzi, ca pe vremea aceea, Dumnezeu lucrează atunci când oamenii Lui se roagă. De obicei însă nouă ne place să facem orice numai să nu ne rugăm. Dar numai atunci când aşteptăm înaintea lui Dumnezeu, stăruind în rugăciune fierbinte, plină de încredere, rostită fără grabă, în unire cu alţi credincioşi, puterea şi energia extraordinară a Duhului lui Dumnezeu se revarsă peste noi.

Nu se poate sublinia îndeajuns că unitatea şi rugăciunea au fost elementele care au precedat Rusaliile.

Împreună cu ucenicii erau câteva femei ale căror nume nu sunt menţionate (probabil cele care îl urmaseră pe Isus); de asemenea şi Maria mama lui Isus şi... fraţii Lui.

Câteva elemente de mare interes se degajă din acest verset:

1. Aici este menţionată pentru ultima oară Maria în Noul Testament - constituind, negreşit, „o formă tăcută de protest împotriva Mariolatriei". Ucenicii nu i se rugau ei, ci cu ea. Ea aştepta împreună cu ei să primească darul Duhului Sfânt.

2. Maria este numită mama lui Isus, dar nu „mama lui Dumnezeu". Isus este numele Domnului nostru în ipostaza Sa umană. întrucât, ca om, El s-a născut din Maria, e normal ca ea să se numească mama lui Isus. Dar nicăieri în Biblie nu vom găsi expresia „mama lui Dumnezeu". Deşi Isus Cristos este cu adevărat Dumnezeu, este inexact şi absurd, din punct de vedere doctrinar, să ne referim la Dumnezeu ca şi cum ar avea o mamă umană. Ca Dumnezeu, El există din toată veşnicia.

3. Faptul că sunt pomeniţi fraţii lui Isus, după ce este menţionată Maria, face probabil ca aceştia să fi fost chiar fiii Mariei şi fraţii vitregi ai lui Isus. Pe lângă acest verset mai sunt şi altele care infirmă ideea susţinută de unii potrivit căreia Maria ar fi rămas de-a pururea fecioară, nemainăscând nici un copil după naşterea lui Isus (vezi, de pildă: Matei 12:46;Marcu 6:3;Ioan 7:3,5;1Corinteni 9:5;Galateni 1:19; şi Psalmul 69:8).