Întru apărarea acţiunii sale, Petru a făcut o trecere în revistă a succesiunii evenimentelor, începând cu vedenia pe care a avut-o, cu faţa de masă ce s-a coborât din cer, continuând cu apariţia îngerului în faţa lui Corneliu, cu sosirea solilor trimişi de Corneliu, cu porunca Duhului de a pleca cu aceştia şi sfârşind cu revărsarea Duhului Sfânt peste Neamuri. Or, întrucât Dumnezeu a procedat în chip atât de felurit, orice împotrivire faţă de această lucrare ar fi echivalat cu o împotrivire faţă de Domnul însuşi.
În mesajul său, Petru a adăugat câteva detalii interesante, care nu apar în capitolul precedent. Spre exemplu:
1. El a spus că faţa de masă din cer s-a coborât până la locul în care se afla el (versetul 5)
2. În versetul 6, în textul original, se spune că Petru a privit cu luare aminte la conţinutul acestei feţe de masă.
3. Apoi Petru adaugă un alt detaliu inedit: că şase fraţi l-au însoţit de la Iopa la Cezareea (versetul 12).
4. În versetul 14 suntem informaţi că îngerul i-a promis lui Corneliu că Petru îi va spune cuvintele prin care atât el, cât şi toţi cei din casa lui vor fi mântuiţi. Versetul acesta constituie una din dovezile primordiale ale faptului că Corneliu nu fusese mântuit înainte de a fi sosit Petru în casa lui.