Mai întâi îngerii li se adresează ucenicilor cu salutul: bărbaţi galileeni. Din câte ştim, cu excepţia lui Iuda Iscarioteanul, toţi ucenicii proveneau dintr-un ţinut situat la vest de Marea Galileii.

Apoi îngerii i-au trezit din visarea lor, căci ucenicii rămăseseră cu privirile aţintite spre cer. De ce aveau privirile aţintite spre cer? Datorită îndurerării din inima lor, dintr-un gest de închinăciune sau uimire? Negreşit toate trei elementele erau prezente, dar mai cu seamă îndurerarea, fapt pentru care li se aduce un cuvânt de mângâiere. Cristos cel înălţat la cer va veni din nou!

Găsim aici promisiunea clară a venirii a doua a Domnului, pentru a-Şi întemeia împărăţia pe pământ. Nu răpirea este avută aici în vedere, ci venirea Sa pentru a domni.

v. 25 - viaţă din moarte

v. 28,29 - viaţă după moarte

„Vine ceasul şi a şi venit"

„vine ceasul"

„cei morţi"

„toţi cei din morminte"

„vor auzi glasul"

„vor auzi glasul Lui"

„cei care îl vor asculta vor trăi"

„voi ieşi din ele"