Întrucât scriitorul s-a decis să contrasteze ofranda lui Cristos cu ofrandele aduse în cadrul iudaismului, el va trebui, mai întâi de toate, să le prezinte pe cele prescrise de lege. La această categorie ar putea alege multe, dar el se opreşte asupra celor mai importante din cadrul întregului sistem al legii, anume: jertfa care se aducea în marea Zi a Ispăşirii (Levitic 16). Dacă va putea dovedi că lucrarea lui Cristos este superioară aceleia săvârşite de marele preot in această zi aparte din calendarul religios al Israelului, îşi va fi susţinut cu succes punctul de vedere.
Preoţii aveau acces la cortul exterior, adică Locul Sfânt, unde intrau în permanenţă, aducându-şi la îndeplinire obligaţiile ritualistice. Oamenii de rând nu aveau voie să pătrundă în această încăpere, fiind obligaţi să rămână afară.