Domnul nostru a intrat, odată pentru totdeauna, în Locul Preasfânt.
Când S-a înălţat la Cer, El a intrat în prezenţa lui Dumnezeu, după ce a încheiat lucrarea de răscumpărare de la Calvar. Cuvintele: odată pentru totdeauna trebuie să producă o bucurie necurmată în inimile noastre. Da, lucrarea e săvârşită. Domnul să fie lăudat!
El a oferit propriul Său sânge, nu sângele taurilor şi al ţapilor. Sângele animalelor nu avea puterea de a îndepărta păcatele. El avea eficacitate doar în cazul ofenselor de ordin tehnic, respectiv al încălcării regulilor ritualistice. Dar sângele lui Cristos are o valoare nemărginită, căci puterea sa este suficientă pentru a curăţi toate păcatele tuturor oamenilor care au trăit vreodată, care trăiesc în prezent şi care vor trăi vreodată. Desigur, puterea sa e aplicabilă doar în cazul celor care vin la El prin credinţă. Dar potenţialul său de curăţire este nelimitat.
Prin jertfa Sa El a obţinut răscumpărarea eternă. Preoţii de odinioară obţineau doar o ispăşire anuală. Prin urmare, între cele două jertfe este o diferenţă uriaşă.