În cadrul preoţiei aaronice, zeciuielile erau primite de oameni care erau supuşi morţii. Apoi exista o succesiune permanentă de preoţi, fiecare din ei servindu-şi generaţia şi apoi ieşind din scenă, fiind urmat de altul. În cazul lui Melhisedec, nu se aminteşte deloc că el ar fi murit. Prin urmare, el poate reprezenta o preoţie unică, prin faptul că este perpetuă.