Versetele precedente au creat terenul propice, culminat cu următoarea concluzie: Rămâne deci o odihnă (ca cea de Sabat) pentru poporul lui Dumnezeu. Aici scriitorul recurge la un alt termen din limba greacă pentru a reda cuvântul odihnă (sabbatismos), care este înrudit cu termenul Sabbath. E o referire la odihna eternă de care vor beneficia toţi cei ce au fost răscumpăraţi prin sângele scump al lui Cristos. Această ţinere a „Sabatului" nu va înceta niciodată.