Dumnezeu îi făgăduise lui Avraam ţara Canaan. Într-un sens foarte real aceasta îi aparţinea. Cu toate acestea, singurul petec de pământ pe care l-a cumpărat vreodată din această ţară a fost terenul pentru îngroparea morţilor din familia sa. El s-a mulţumit să locuiască în corturi, care sunt simbolul pelerinajului, mai degrabă decât să aibă un domiciliu stabil. Pentru moment, a tratat Canaanul ca şi când ar fi fost o ţară străină.
El a fost însoţit în pelerinajul său de fiul şi nepotul său. Pilda lui evlavioasă şi-a lăsat amprenta asupra lor; deşi ei au fost moştenitori împreună cu el ai aceleiaşi făgăduinţe că ţara va fi a lor.