Pierzarea călcătorului de lege din Vechiul Testament este introdusă acum ca fond pe care se prefigurează contrastul pierzării şi mai mari a apostatului. Un om care călca legea lui Moise, devenind un idolatru, murea fără milă atunci când această vină era dovedită prin mărturia a doi sau trei martori (Deuteronom 17:2-6).