Noi trebuie să descoperim modalităţi prin care am putea să-i încurajăm pe fraţii noştri de credinţă să manifeste dragoste şi să se angajeze în facerea de fapte bune. În înţelesul pe care îl are în Noul Testament, dragostea nu este o emoţie, ci un act al voinţei. Nouă ni se porunceşte să iubim, ceea ce înseamnă că putem şi trebuie să facem acest lucru. Dragostea este rădăcina; faptele bune sunt roadă. Prin pilda pe care o dăm şi prin învăţătura pe care o răspândim, noi trebuie să-i stârnim pe alţi credincioşi la acest fel de viaţă.
Inimile iubitoare sunt grădini;
Gândurile iubitoare sunt rădăcini;
Cuvintele iubitoare sunt flori;
Iar faptele bune sunt roade.