Binecuvântatul nostru Domn a adus o singură jertfă pentru păcate. Şi niciodată nu va mai trebui adusă vreo jertfa!
Gata cu sângele, gata cu altarul!
Jertfa s-a terminat!
Nici flacăra, nici fumul nu se mai înalţă spre cer,
Căci mielul nu mai e ucis.
Dar din vine a curs
Un sânge mult mai nobil,
Ca să cureţe sufletul de vină
şi să îndepărteze până şi cele mai înroşite dintre pete.
Horarius Bonar
După ce a isprăvit lucrarea de răscumpărare, El „S-a aşezat în perpetuitate la dreapta lui Dumnezeu" (JND). Versetul acesta poate fi redat cu punctuaţia corectă, din care ar rezulta fie varianta: „a adus o jertfă pentru păcate pe veci, fie varianta că El „pe veci S-a aşezat''. Ambele variante sunt adevărate, dar noi înclinăm să credem că tălmăcirea corectă este cea din urmă. El este aşezat fără întrerupere pentru că extraordinara reclamaţie şi cerere a păcatului a fost pe veci satisfăcută. El este aşezat la dreapta lui Dumnezeu, adică în locul de onoare, putere şi afecţiune.
Cineva ar putea ridica obiecţia că El nu poate fi aşezat pe veci întrucât într-o zi Se va scula să judece. Totuşi nu avem aici nici o contradicţie. În ce priveşte aducerea jertfei pentru păcat, El S-a aşezat în perpetuitate. În ce priveşte judecata, El nu este aşezat pe veci.