Legea era doar umbra bunurilor viitoare ce aveau să vină. Ea avea darul de a îndrepta privirile oamenilor în viitor, spre Persoana şi lucrarea lui Cristos, dar era un palid înlocuitor al realităţii. A prefera legea în schimbul lui Cristos este totuna cu a prefera fotografia cuiva, în locul persoanei pe care o reprezintă. Este o insultă adusă Majestăţii Sale!
Slăbiciunea sistemului legii reiese şi din faptul că jertfele sale trebuiau aduse mereu, fiind repetabile. Această repetiţie demonstra totala lor incapacitate de a întruni cerinţele pe care le reclamă un Dumnezeu sfânt.
Observaţi sintagmele folosite pentru a capta ideea repetivităţii: aceleaşi jertfe; se aduc neîncetat; an de an.
Jertfele erau total neputincioase de a-i desăvârşi pe închinători, adică ele nu le acordau oamenilor niciodată o conştiinţă desăvârşită în ce priveşte păcatul. Israeliţii nu s-au bucurat niciodată de conştienta eliberării depline şi veşnice de vinovăţia păcatului. Ei nu aveau niciodată o totală odihnă a conştiinţei.