Pe cât de blândă a fost mustrarea adresată de Eli fiilor săi, pe atât de aspră a fost mustrarea Domnului la adresa lui Eli. Un om al lui Dumnezeu căruia nu i se precizează identitatea, a apărut, vestind pierzarea casei preoţeşti a lui Eli. Profetul a început prin a trece în revistă chemarea pe care i-a făcut-o Dumnezeu familiei lui Aaron ca membrii acesteia să fie preoţi şi alocaţia generoasă de carne pentru întreţinerea lor. Apoi l-a mustrat pe Eli pentru că a permis ca pofta fiilor săi să aibă ascendent asupra pretenţiilor lui Dumnezeu (v. 29). Promisiunea anterioară pe care a făcut-o Domnul vizând perpetuitatea preoţiei a presupus că preoţii vor fi oameni de caracter, cu o bună purtare. Dar din pricina răutăţii lui Eli şi a casei sale, lor nu avea să li se mai permită să funcţioneze în calitate de preoţi. Nici un membru al familiei sale nu avea să atingă vârsta senectuţii. Iar sanctuarul de la Silo avea să decadă. Apoi posteritatea lui Eli avea să fie umbrită de întristare şi ruşine. Mai mult, atât Hofni, cât şi Fineas aveau să moară într-o singură zi, ca semn al certitudinii că toate aceste judecăţi se vor împlini conform prezicerii.
Pierzarea casei lui Eli s-a împlinit în felul următor: omorârea lui Ahimelec şi a tuturor fiilor săi (cu excepţia lui Abiatar) de către Saul (v. 31; 22:16-20); excluderea lui Abiatar de la preoţie, efectuată de Solomon (v. 32,33; 1 Regi 2:27); şi moartea lui Hofni şi Fineas (v. 34; 4:11). Eli descindea din casa Iui Itamar şi când Abiatar a fost exclus ulterior de către Solomon, preoţia a fost restaurată casei lui Eleazar, unde trebuia să se fi aflat tot timpul. Fineas, fiul lui Eli, nu trebuie confundat cu Fineas nepotul lui Aaron (Numeri 25:7, 8).
Preotul credincios promis în versetul 35 este Ţadoc, din casa lui Eleazar, care a slujit în zilele lui David şi ale lui Solomon. Preoţia lui va dăinui, chiar în timpul Domniei de o mie de ani a lui Cristos (Ezechiel 44:15). Dar descendenţii lui Eli ar fi dorit să beneficieze de învestitura de preoţi nu din dorinţa de a-L sluji pe Domnul, ci pur şi simplu pentru a avea o sursă permanentă de carne (v. 36). Mulţi văd o aluzie mesianică în preotul credincios din versetul 35, datorată în parte cuvântului totdeauna.