Nu după mult timp a ajuns la urechile lui Saul vestea că s-a găsit un tânăr dispus sa lupte pentru Israel. Omeneşte vorbind, e de înţeles îndoiala cu care l-a privit Saul pe David, în ce priveşte capacităţile sale, când acesta a fost adus înaintea sa. Numai că David cunoscuse puterea lui Dumnezeu, care a lucrat prin el atunci când David a apărat turma sa de atacurile unui leu sau urs. El câştigase experienţe cu Dumnezeu în particular, prin urmare, acum era pregătit să se bizuie pe Dumnezeu în public. Văzând curajul şi hotărârea lui David. Saul i-a dat propria lui armură, dar David s-a lipsit de ea., întrucât îl îngreuna, preferând să-şi aleagă cinci pietre netede de la pârâu, o praştie şi toiagul său, peste toate acestea David având însă puterea Dumnezeului celui viu!