Prin urmare, dacă Pavel nu putea să se laude cu faptul că predica evanghelia, cu ce se putea lăuda, totuşi? Cu un lucru ce-i aparţinea în exclusivitate, anume cu faptul că prezenta evanghelia lui Cristos fără plată. Era un lucru pe care-l stabilise el însuşi. El singur hotărâse să le predice corintenilor evanghelia, câştigându-şi singur existenţa, nefăcând astfel uz de dreptul său deplin ce i se cuvenea de a trăi din evanghelie.
Rezumând argumentul lui Pavel din aceste versete, vom spune că el trage o linie de separaţie netă între lucrurile obligatorii şi cele opţionale. Ideea care se desprinde limpede este că nu predica evanghelia cu reticienţă, ci cu toată bucuria. Dar, dincolo de asta, era pătruns de obligaţia solemnă ce i se pusese pe umeri de a face acest lucru. Aşa se explică de ce nu exista nici un motiv de laudă în îndeplinirea acestei obligaţii. În acţiunea de propovăduire a evangheliei, el ar fi putut pretinde, cu deplină legitimitate, să fie întreţinut financiar de creştini, dar n-a făcut-o, ci s-a decis să le prezinte corintenilor evanghelia fără plată. Or, întrucât această decizie depindea întru totul de voinţa lui, cu asta putea să se laude. Cum am arătat, criticii lui Pavel insinuau că Pavel de aceea se întreţinea singur, prin confecţionarea de corturi, pentru că nu s-ar fi considerat un apostol adevărat. Dar Pavel răstoarnă argumentul acestor critici, demonstrând prin faptul că se întreţinea singur că era totuşi un apostol în cel mai deplin sens al cuvântului şi că apostolia lui era, de fapt, de cea mai înalţă şi mai nobilă factură.
În versetele 19-22, Pavel citează exemplul renunţării la drepturile legitime ce i s-ar fi cuvenit, de dragul evangheliei. Când studiem acest pasaj, e bine să ţinem cont de faptul că Pavel niciodată nu a sacrificat principii importante din Cuvântul lui Dumnezeu. El nu credea deloc în concepţia că scopul scuză mijloacele. În versetele de faţă el se ocupă de chestiuni lipsite de conţinut moral (sau neutre din punct de vedere moral). El s-a acomodat la obiceiurile şi datinile celor cu care colabora, pentru ca prin aceasta să-i facă pe oameni mai receptivi la predicarea evangheliei. Dar în toate acestea el niciodată nu a făcut nici un lucru care ar fi putut în vreun fel compromite adevărul evangheliei.