Iată cum parafrazează W. E. Vine versetul 2:
„Dacă un om îşi închipuie că a dobândit cunoştinţa deplină, atunci înseamnă că nici nu a început, de fapt, să ştie cum se poate câştiga aceasta."
Fără dragoste nu poate exista o cunoaştere adevărată. Pe de altă parte, dacă cineva îl iubeşte pe Dumnezeu, acela este cunoscut de El în sensul că Dumnezeu îl aprobă. Pe de o parte, desigur, Dumnezeu îi cunoaşte pe toţi oamenii, dar pe de altă parte, El îi cunoaşte în mod deosebit pe cei ce sunt credincioşi. Dar aici termenul „a cunoaşte" are conotaţia de „a fi aprobat" sau „a câştiga bunăvoinţa cuiva." Aşadar, dacă cineva va lua deciziile sale privitoare la chestiuni cum ar fi consumul alimentelor închinate idolilor pornind de la dragostea sa pentru Dumnezeu şi pentru aproapele, şi nu doar pe baza cunoştinţei sale, atunci persoana respectivă va câştiga bunăvoinţa lui Dumnezeu.