Cineva ar putea să facă paradă de cunoştinţa pe care o posedă cu privire la ceea ce îi este îngăduit unui creştin, într-o manieră care l-ar face pe un frate în Cristos să se poticnească. Când se spune în acest verset că acesta va pieri, asta nu se referă la pierderea mântuirii sale veşnice, ci doar la pierderea bunăstării sale. Mărturia unui astfel de frate slab ar fi periclitată iar viaţa lui ar fi negativ afectată, pierzându-şi capacitatea de a fi utilă pentru Dumnezeu. Gravitatea extraordinară pe care o implică lezarea unui asemenea frate slab în Cristos reiese şi din cuvintele: pentru care a murit Cristos. Conform argumentului clădit de Pavel, din moment ce Domnul Isus Cristos l-a iubit pe acest om atât de mult încât a fost gata să moară pentru El, noi nu avem voie să contemplăm măcar vreo acţiune ce ar putea periclita progresul său spiritual sau l-ar face să se poticnească. Nu se merită să comitem o faptă atât de gravă, doar pentru nişte felii de carne!