Christenson comentează:
Spuse mai pe şleau, aceste cuvinte înseamnă că daca un partener doreşte să aibă raporturi conjugale, celălalt trebuie să răspundă acestei dorinţe. Soţul şi soţia care adoptă această atitudine sănătoasă faţă de chestiunea sexului vor constata câtă satisfacţie va aduce acest aspect în căsnicia lor - pentru simplul fapt că relaţia dintre ei este ancorată în realitate, şi nu într-un ideal artificial sau imposibil de realizat."
Poate că la început, de îndată ce au fost mântuiţi unii din aceşti corinteni, au crezut cumva că intimităţile din viaţa de căsnicie nu ar corespunde cu normele de sfinţenie ale vieţii creştine. De aceea, Pavel intervine pentru a elibera mintea lor de această concepţie greşită, spunându-le deschis că cuplurile creştine nu trebuie să se lipsească unul pe celălalt, adică nici unul din soţi nu are voie să-i refuze celuilalt drepturile ce-i revin, în privinţa trupului - cu excepţia a două situaţii. Mai întâi, poate exista o abstinenţă de comun agreată, pentru ca soţul şi soţia să se consacre rugăciunii şi postului. A doua condiţie prevede ca o atare abstinenţă să fie pe o perioadă limitată de timp. Soţul şi soţia trebuie să fie iarăşi împreună, pentru ca să nu-i ispitească Satana, din pricina lipsei lor de stăpânire.