...Cea nemăritată se îngrijeşte de lucrurile Domnului, ca să fie sfântă şi cu trupul, şi cu duhul. Dar cea măritată se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă soţului ei. E nevoie de o explicaţie în acest punct: Cea nemăritată sau fecioara poate să acorde un timp mai mare din viaţa ei lucrurilor Domnului. Sintagma: ca să fie sfântă şi cu trupul, şi cu duhul nu înseamnă că starea de celibat ar fi mai sfântă, ci, pur şi simplu, că cea nemăritată poate fi pusă deoparte într-o mai mare măsură, şi cu trupul, şi cu duhul lucrării Domnului. Ea nu este esenţialmente mai curată, ci dispune de mai mult timp pentru a-L sluji pe Domnul.
De asemenea prin sintagma cea măritată se îngrijeşte de lucrurile lumii nu înseamnă că cea căsătorită ar fi mai lumească decât cea necăsătorită, ci doar faptul că o mare parte din timpul ei zilnic este consacrat treburilor acestei lumi, în special celor legate de gospodărie. Trebuie precizat însă că acestea sunt perfect legitime şi Pavel nu le critică, nici nu le dispreţuieşte, ci doar afirmă că sora necăsătorită are un câmp mai larg de slujire decât cea căsătorită.