Cel care este chemat în Domnul pe când era sclav este un om eliberat al Domnului. Asta nu se referă la un om care s-a născut liber, ci la unul care a fost eliberat ulterior, adică un sclav ce şi-a dobândit libertatea. Cu alte cuvinte, dacă un om era sclav în clipa convertirii, nu trebuie să se necăjească pentru asta, întrucât el este omul eliberat al Domnului. El a fost eliberat de păcatele sale şi de robia Satanei. Pe de altă parte, dacă un om era liber în clipa convertirii, el trebuie să-şi dea seama că de acum încolo este rob, fiind, „cu trup şi suflet", în întregime, al Mântuitorului!