Înţelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. Oricât ar căuta omul, nu L-ar putea găsi pe Dumnezeu de unul singur, după cum, omenirea, în înţelepciunea ei, niciodată n-ar fi putut concepe un plan de mântuire, prin care Dumnezeu să devină Om, ca să moară pentru păcătoşii vinovaţi, răi şi răzvrătiţi. Aici, în versetul 19, se dă citatul din Iov 13:5, pentru a se arăta că Dumnezeu este triumfător asupra presupusei înţelepciuni a oamenilor, în aducerea la îndeplinire a planurilor Sale. Cu toată înţelepciunea sa, omul nu poate zădărnici planurile Domnului. Mai degrabă, Dumnezeu adesea le demonstrează oamenilor că, în pofida înţelepciunii lor lumeşti, ei sunt total neputincioşi şi săraci.