Pavel le aminteşte credincioşilor că ei sunt templul lui Dumnezeu (în greacă: altarul dinăuntru sau sanctuarul) şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în ei. Este adevărat că fiecare credincios în parte este un templu al lui Dumnezeu, în care locuieşte Duhul Sfânt, dar nu aceasta e ideea pe care o subliniază versetul de faţă. Apostolul priveşte întreaga colectivitate a bisericii, dorindu-le tuturor celor care o alcătuiesc să realizeze sfânta demnitate pe care o incumbă o atare chemare.