Venirea lui Ştefana, Fortunat şi Ahaic i-a umplut lui Pavel inima de bucurie, pentru că ei au împlinit ce lipsea din partea corintenilor. Asta ar putea însemna că ei şi-au arătat dragostea faţă de apostol într-un fel în care corintenii au neglijat să-l facă. Sau o variantă mai plauzibilă ar fi că ceea ce corintenii nu puteau face, datorită depărtării lor faţă de Pavel, oamenii aceştia reuşiseră să facă.