Moartea nu ar avea nici un bold pentru nimeni, dacă n-ar fi păcatul. Conştiinţa păcatelor nemărturisite şi neiertate este aceea care le provoacă oamenilor teama de moarte. Dacă ştim că păcatele ne sunt iertate, putem înfrunta moartea cu încredere. Pe de altă parte, dacă păcatul apasă pe conştiinţa noastră, moartea este un lucru groaznic - chiar începutul pedepsei veşnice.
Puterea păcatului este legea, adică, legea îl condamnă pe păcătos. Ea pronunţă pierzarea tuturor celor care nu au ascultat de preceptele sfinte ale lui Dumnezeu. Bine s-a afirmat că dacă n-ar fi păcat, n-ar fi nici moarte. Iar dacă n-ar fi lege, n-ar fi nici condamnare.
Tronul morţii se reazămă pe doi piloni: păcatul, care reclamă condamnarea, şi legea, care o pronunţă. În consecinţă, asupra acestor două puteri s-a axat lucrarea Izbăvitorului.