Urmează grupele sau categoriile ce vor avea parte de prima înviere. Mai întâi, învierea lui Cristos însuşi, care este numit aici roadele dintâi. Roadele dintâi sunt o mână de grâu copt luată din ogor înainte de a începe secerişul - ca un fel de garanţie sau arvună a ceea ce va urma. Termenul nu implică neapărat că Cristos a fost primul care a înviat, întrucât avem în Vechiul Testament alte cazuri de învieri, precum şi în Noul Testament. De exemplu: învierea lui Lazăr, cea a fiului văduvei şi a fiicei lui Iair. Dar învierea lui Cristos s-a deosebit de toate acestea, prin faptul că toţi aceştia au murit din nou, după învierea lor, pe când Cristos a înviat pe veci de veci, fără să mai moară vreodată. El a înviat şi acum este viu în puterea unei vieţi fără de sfârşit. Apoi El a înviat cu un trup glorificat.
A doua categorie cuprinsă în prima înviere este cea a celor care sunt ai lui Cristos la prima Sa venire. Aici sunt cuprinşi cei ce vor fi înviaţi cu ocazia Răpirii, precum şi acei credincioşi ce vor muri în timpul Marii Strâmtorări, fiind înviaţi la sfârşitul acestei Tribulaţii, când Cristos va reveni pentru a domni. După cum sunt faze distincte ale venirii lui Cristos, tot aşa există etape ale învierii sfinţilor Săi. Prima înviere nu-i cuprinde pe toţi cei ce au murit de-a lungul timpului, ci numai pe cei ce au murit cu credinţa în Cristos.
Unii propagă învăţătura potrivit căreia numai creştinii care i-au fost fideli lui Cristos sau cei care au biruit vor fi înviaţi în acest timp, dar Scripturile contrazic foarte clar această teorie. Toţi cei care sunt ai lui Cristos vor învia la venirea Sa.