Tot aşa este şi cu limba omului. Dacă cuvintele pe care le rostim nu sunt inteligibile, nimeni nu va şti ce se spune. În acest caz, ar fi tot atât de inutil ca şi când am vorbi în vânt. (în versetul 9, „limbă" se referă la organul vorbirii, nu la o limbă străină.) În toate acestea, avem o aplicaţie practică, şi anume că lucrarea de vestire a cuvântului sau de predare trebuie să fie clară şi simplă. Dacă este „adâncă", depăşind înţelegerea oamenilor, atunci nu le va fi de nici un folos. În acest caz, mesajul ar putea aduce o anumită satisfacţie vorbitorului, dar nu ar fi de nici un folos copiilor Domnului.